
» Teama de a nu rasfata prea mult.Care este diferenta intre Nevoi si Rasfat
» Parinti permisivi#Parinti abuzivi
» Lipsa limitelor. Efecte
» De ce nu pot parintii impune limite sau nu raman consecventi?
» Scopul limitelor in relatia cu copilul
» Ce pot sa fac?
Copiii au nevoie de limte clare, indrumare si structura. Acestea trebuie aplicate cu iubire si intr-o maniera relaxata, nu in momente de furie sau ca sanctionare a copilului.
Multi parinti oscileaza intre „dragostea dura” si „totul este permis„.Insa este posibil sa stabilim limite eficiente, sa avem asteptari mari de la copiii nostri si sa avem empatie fata de sentimentele lor si intelegere fata de nevoile lor.
Nevoi#RASFAT
Care este diferenta intre nevoi si rasfat= nu poti rasfata un copil prea mult daca atunci cand ii este foame ii oferi mancare, nu rasfeti prea mult un copil care atunci cand are nevoie de afectiune, de alint ii oferi aceste lucruri.Nu este totuna cu a-l sliji la tot pasul, pentru ca pe masura ce creste are nevoie de independenta pentru a se simti competent si matur.Si acesta este tot o nevoie.
PARINTI PERMISIVI#PARINTI ABUZIVI
Daca le dam copiilor ceva pentru ca ne temem de reactia lor emotionala(crize de plans, opozitionism) sau pentru ca ne simtim vinovati=drumul catre permisivitate excesiva.
Extremele la care ajung parintii pentru a pune capat lacrimilor, furiei ne dezvaluie o asemanare imesa intre parintii abuzivi si cei excesiv de permisivi. Parintii abuzivi isi pedespsesc deseori copiii pentru crizele de plans, tipete(exteriorizarea emotiei) pentru ca nu suporta aceste manifestari.La capatul opus parintii indulgenti sunt cei care aleg calea de a face orice le sta in putinta pentru a impiedica aparitia acestor emotii/manifestari. Iarasi adultul nu le suporta, insa se da peste cap pentru a le evita. Acest lucru deschide calea catre santajul emotional.
Parintii permisivi cred ca astfel ii intaresc puterea si increderea in sine a copilului daca ii permit sa eludeze adevarul, sa nu faca treburi gospodaresti, sa stea bosumflat toata ziua fara urmari.
Efectele lipsei limitelor:
Lipsa limitelor clare cu copilul ii creaza acestuia impresia de omnipotenta sau lipsa de control.Si nici una din ele nu echivaleaza cu incredrea in sine autentica a copilului pe care cu siguranta parintele isi doreste sa o sadeasca in sufletul copilului.
Copiii ominpotenti se simt tot timpul revoltati de orice lucru care le aminteste ca nu pot controla tot universul.Ceilalti isi privesc parintii adesea cand au momente cand doresc sa stabileasca reguli si limite si de fapt isi spun ca „ei”(copiii) sunt cei care detin controlul si rezultatul este fie o atitudine tematoare a parintelui fata de reactia copilului fie o relatie tensionata din dorinta de a restabili rolurile si se intra in jocuri de putere,in special in perioad adolescentei.
Scopul limitelor:
-defineste rolurile in cadrul familiei
– clarifica granitele intre roluri
-ofera sentiment de siguranta in fata anxietatii propriilor impulsuri
-ofera protectie copilului in fata pericolelor
-da oportunitatea copilului de a experimenta si se descarca emotional
(Mama si tata sunt suficient de puternici pentru a ma apara pana cand am sa pot zbura din cuib,dar nu atat de puternici incat sa nu pot incerca si singur)
Patty Wipfler:limite si ascultare”trasati limite,apoi ascultati revarsarea sentimentelor neplacute ale copilului”.
DE CE nu pot fi parintii consecventi sau nu pot impune limite?
De multe ori limitele nu sunt impuse sau impunem in momente de furie.Uneori o facem sau nu, dupa care nu mai vrem sa auzim de ea,pentru ca nu vrem sa auzim reactia.
In familiile indulgete limitele limitele sunt oscilante.Parintii spun deseori „nu ” insa nu pun niciodata in aplcare interdicitia decat in momente de explozie.Este bine sa pastram refuzurile pentru situatii importante si atunci chiar sa le punem in aplicare(Ex:imobilizam copilul cand isi loveste fratele mai mic,stam langa el pana isi termina tema,)Amenintarile goale sunt o sursa de anxietate pentru copii.Daca le repetam”Inceteaza,Inceteaza” pe un ton scazut transmitm un mesaj derutant pentru copil.
Cand parintele oscileaza intre indulgenta si pedeapsa, de asemenea rezultatul este imprevizibil.Daca ai repetat de mai multe ori pe un ton neutru „INCETEAZA” si la un moment dat izbucnesti si spui:”INCETEAZA, Ti-am zis de 20 de ori sa incetezi”),copilul se izoleaza de tine ca parinte, pentru ca nu iti intelege reactia exagerata.El percepuse ca de celelate 19 ori cat ai repetat, pentru tine nu contasera atat de mult.
Pedepsirea exagerata, disciplina indulgenta execesiv ii trimit pe copii in „turnul izolarii si al neputintei”Lawrwnce Cohen
Ce aveti de facut?
» Ramaneti deschisi in ceea ce va exprima copilul, fie tristete,fie furie.Daca limita a fost trasata cu iubire, explicata cu blandete, nu este nevoie sa renuntati la ea.Ascultati revarsarea de emotii.
» Evitati mesajele si reactiile ambivalente.Parintii deseori sunt permisivi dupa care intr-un moment de furie, explodeaza. Apoi regreta.
» Evitati finalurile cu „artificii” ! Comportamentele explozive ale copiilor, urmate de crizele de furie ale parintilor, apoi scuze, impacare, imbratisari, inghetata.
» Copiii au nevoie din cand in cand sa auda si refuzuri iubitoare, cu blandete, nu explozive, manioase.Pentru ca parintii uneori administreaza tipete catre copii(ca pedeapsa) care de fapt sunt interpretate de copii drept recompense(impacarea de dupa tipat),pentru ca nu stiu sa ajunga la impacare pe cale directa recurg la o explozie.